Ieri, când mă întorceam de la Botoșani, am oprit lângă un lan plin de maci roșii. I-am admirat îndelung... Mi-au plăcut macii... Culoarea lor roșie le oferea o frumusețe greu de descris în cuvinte. Gingășia și grația cu care se unduiau la fiecare adiere de vânt mă liniștea...
Păcat că viața macilor e atât de fragilă și scurtă!...
0 gânduri...:
Trimiteți un comentariu
Gânduri bune dacă aveți pentru mine...
Vă mulțumesc!