Parfumul serilor

”Seara, ca o dimineață a nopții...”

Valeriu Butulescu

“Seara arată valoarea zilei”

citat latin

Înserare

Încet se schimbă ziua-n strai de seară;
copaci bătrâni îi ţes pe crengi vestmânt.
Eşti între lumi, şi simţi cum se separă:
spre boltă una, alta spre pământ.

Şi singur, neaparţinând niciunde,
nici sumbru precum mutul adăpost,
nici sigur că vecia-ţi va răspunde,
cum suitoarei stele dat i-a fost -

rămâi să descâlceşti (de s-ar putea)
această viaţă coaptă, cruntă, mare;
şi-ţi dă prin gând, cum şezi între hotare: 
acum eşti piatră, şi acum eşti stea.

Rainer Maria Rilke

Traducere Paul Abucean

     De îndată ce amurgul își ascunde culorile 

sub poalele nopții înstelate, 

ador să-mi las gândurile să zburde 

peste ziua ce tocmai s-a sfârșit 

și să adoarmă apoi, în parfumul poveștilor de seară 

cu care mami m-a răsfățat în serile copilăriei mele...

     Parfum de seară, parfum de poveste, 

parfum fără de care 

somnul ar fi fost pentru mine 

cea mai mare pedeapsă...

     

Și pentru a sfârși ziua frumos, 

serile mele poartă parfum de rugăciune...

“Ruga de seară -
mireasmă de busuioc
printre cuvinte.”

Gavriil Stiharul

“Roagă-te în fiecare seară

tot așa cum îngenunchează la sfârșit de zi cămila

ca s-o despovăreze stăpânul ei de bagaj.”

Corrie Ten Boom

În cer albastru, răzlețiți
Se plimbă nouri auriți;
Pădurea învelită-n ceață
Se scaldă-n marea de roșață
Din asfințit. Și la răcoare
Se pleacă spicu-n dormitare,
Din codri, - mare, înfocată -
S-arată luna. Și deodată
S-aprinde-a stelelor lucire.
Domnește pace, liniștire...
În suflet tainicele strune
Îmi cântă sfânta rugăciune.

Ivan Nikitin

Traducere Alexei Mateevici

VĂ  DORESC  TUTUROR  

SERI  PLINE  DE PARFUM  DE  POVESTE!

 Postare înscrisă în cadrul Clubului Poveștii Parfumate, 

pe blogul doamnei Mirela.

Au mai scris despre parfumul serilor:

1.	Silving	2.	Vienela	3.	Nina
4.	Diana	5.	pandhora	6.	Mala
7.	SARA	8.	Elly	9.	Poclid Roxana Simona
10.	Lili3d	11.	CARMEN	12.	gandvis

Rugă de Înălțarea Domnului

                                                                          Sursă foto

 Rugă de Înălțarea Domnului

Doamne, fii cu noi, rămâi cu noi,
Cei bolnavi, cei părăsiți, cei mici,
Cei flămânzi, cei oropsiți, cei goi,
Izbăvește-ne, Iisuse Sfânt, de frici...

Doamne, prin nămeți, și ploi, și ger,
Arșiță, prin vremurile proaste,
Fii cu noi, rămâi cu noi, și-n cer
Și în tina gândurilor noastre...

…………………………………..

Fii cu noi, rămâi cu noi, Iisuse,
Iartă-ne pe toți: săraci, bogați...

                         Autor - Jianu Liviu Florian

Rugă...

Doamne,

În vârful copacului Tău sunt o floare...
Pe cea mai înaltă ramură a lumii
Mă leagăn în talazul de azur și soare.
Slavă Ție că n-am rămas în temnița humii,
Ci slobodă, spre cer, înfloritoare
Inima mea nu mai întârzie:
Zbucnește afară în limpezi petale
Să lege rod tainic, bob de poezie...
....................................

fragment, Doamne - Vasile Voiculescu

Rugăciune de seară

RUGĂCIUNE DE SEARĂ

Cu de lacrimi gene ude, înalţ rugă Domnului:
Sufletul păzeşte-mi, Doamne, în tot ceasul somnului;
Gânduri ce mă tulbur, cu al Tău Duh înfrânge-le;
Trupului meu dă-i odihnă; răcoreşte-mi sângele;

Somn uşor să mă cuprindă, să dorm lin ca florile,
Şi cu inimă curată să mă scoale zorile;
Rugăciuni să-nalţ spre Tine şi să-Ţi cânt poruncile,
Precum cântă ciocârlia peste toate luncile;

Să pornesc la muncă sfântă cum pornesc albinele,
Să pot umple, ca şi ele, fagurii cu binele,
Și să Te slăvesc pe Tine, de pe valea plângerii,
Dumnezeule din slavă, ce-L slăvesc toţi îngerii!

de Vasile Militaru

Ucenicul

Tu, marele bijutier
Al diademelor cereşti
Tu, care veşnic şlefuieşti
În cosmicul atelier,

Primeşte-mă ca ucenic,
În nopţi de taină să mă-nveţi
Canonul sfintei frumuseţi
Să scot podoabe din nimic.

Şi-aşa trudind la cizelat,
Slăvitul meu stăpân şi domn,
În zori să picotez de somn
Cu praf de stele pe halat.

Tu, care dăscăleşti artişti
Şi-ţi iei la glorie părtaşi
Vizionarii uriaşi
În geniul cărora te mişti,

Cuvinte dă-mi să le-mpreun
Fierbinţi de-ntâiul suflu viu,
Dă-mi să le văd cât nu se scriu
Şi să le-aud cât nu se spun.

Din matca lumii să le chem
Şi-n duhul ei să le trimit
În constelaţii de sonet
Şi-n căi lactee de poem.
               
     Nichifor Crainic