Inima mea, ieslea Ta...

Doamne, Ți-am făcut loc în ieslea inimii mele...

Te naște, Tu, din nou în ea 
și fă-o să semene mai mult cu a Ta.

Coboară, Tu, în sufletul meu dalb de copil...

Eu... aștept  ca îngerii să mă colinde...

VĂ  DORESC  TUTUROR  

UN  CRĂCIUN  BINECUVÂNTAT!

Las la portița inimii dumneavoastră

un colind sfânt și multe urări de bine...

Parfumul dimineților de Crăciun

“Nimic nu este mai trist pe această lume 

decât un om care se trezeşte în dimineaţa ajunului 

şi nu se comportă ca un copil.”     

Erma Bombeck   

       Crăciunul e sărbătoarea sufletului meu…

       An de an, zi de zi,  îmi împodobesc frumos sufletul cu cele mai alese podoabe: bunătate, iertare, dăruire, dragoste, speranță…   

       După ce sufletul mi-e plin de Cer și de miresmele Cerului, îi fac loc Pruncului în ieslea inimii mele... 

        Îl colind apoi și eu împreună cu îngerii și mă închin, plină de uimire și bucurie, în fața Pruncului, precum păstorii odinioară...  

        Nu am să-i dau aur, smirnă și tămâie așa cum i-au dăruit magii, dar ce am mai scump, inima mea, e tot ce pot și vreau să-i dăruiesc...

        În ajunul Crăciunului, după ce, în murmurul lin al colindelor, împodobim frumos bradul, îmi place să merg să colind, apoi să primesc și eu colindători.

          În fiecare an, îmi place să recitesc din Biblie povestea Nașterii Pruncului, pentru a o avea mereu proaspătă în memorie.

        Mă  bucur de tot ce înseamnă Crăciun…

        Și, ca orice copil, bineînțeles că ador cadourile și surprizele… 

        În dimineața de Crăciun, de când eram mică-mică, făceam întrecere cu sora mea, Miriam, coborând scările în grabă, nerăbdătoare fiind, să găsim cadourile de sub brad… Pline de emoție, le desfăceam și ne bucuram de tot ce primeam. Bineînțeles, îmi place să ofer și eu cadouri și mici surprize părinților și surorii mele, Miriam. 

         Și nu uit niciodată să le fac mici bucurii copiilor sărmani cărora părinții nu le pot oferi dulciuri sau jucării. Și astfel, mă simt fericită...

         Crăciunul va rămâne întotdeauna sărbătoarea cea mai apropiată sufletului meu.

         Vreau să păstrez Crăciunul în suflet tot anul!

VĂ  DORESC  TUTUROR 

 UN  CRĂCIUN  

PLIN  DE  MIRESMELE  CERULUI!

Postare înscrisă în cadrul Clubului Poveștilor Parfumate,
pe blogul doamnei Mirela, unde veți găsi
multe alte miresme de Crăciun și de poveste... 

Au mai scris despre miresmele Crăciunului:

1.	Mirela	2.	Vienela	3.	OchiiVerzi
4.	CARMEN	5.	Poclid Roxana Simona	6.	SARA
7.	pandhora	8.	Lili3d	9.	Gabi

 

Parfum de cozonac

"Unde nu faci cocă, nu iese cozonac."

Proverb românesc

Sursă foto

COZONACUL, MĂMĂLIGA ȘI PLUGARUL

Nu mai spun prin ce-ntâmplare, -
Într-un lan de grâu cu mac,
Se-ntâlniră pe cărare
Mămăliga de la țară cu boerul cozonac.
Nici nu mai arăt anume
Ce necaz putea să frigă
Pe boerul zis pe nume,
Care, mândru ca un Rigă,
Avea drept sau nu să-și bată
Joc de-o biată
Mămăligă:

- Uite ce nerușinare fără margini! Ptiu, la dracul! -
Zise, țantoş, cozonacul, -
Mămăliga mea umilă, tu mă faci să-ți plâng de milă!
Cum când nu ești decât, vai:
Apă, sare și mălai,
Ai curajul să mai stai
În cărarea mea pe plai?!
Fiind galbenă ca luna,
Ți-ai închipuit, nebuna,
Că poți fi cu mine, una?

Și-ntr-o clipă cozonacul, cu albuș de ou la gură,
Spuse câte bunuri scumpe are-n dulcea lui făptură,
Încheindu-și cuvântarea cu dispreț, ba și cu ură:
- Astfel, mămăligă lată, oricum ai căta s-o-ntorci,
E-n zadar, că tu, sărmano, bună eşti doar pentru porci.

- Minți! - sbucni un glas alături,
Dintr-un lan înalt de mături -
Și-un flăcău cu fața pară, ca o floare-a macului,
Veni-n grabă, să răspundă astfel cozonacului:

- De-ai avea un dram de minte,
Cozonacule, zevzece,
Mămăligii, -caldă-rece, -
Nici macar pe dinainte
Nu i-ai trece!

Căci, să știi: din câtă lume-i pe pământ - norod sărac -
Nici un ins, de când e veacul, n-a trăit din cozonac,
Dar sunt mii și milioane, cari, prin mine azi îţi strigă:
La o parte, cozonace, noi trăim din mămăligă!

Vasile Militaru

Eu prefer cozonacul, bineînțeles... :)

De-abia aștept Crăciunul cu aromele lui îmbietoare de cozonaci și prăjituri...:)

Postare înscrisă în cadrul Clubului Poveștilor parfumate,

club inițiat de doamna Mirela.

Crăciun împlinit

     Pentru că Moșul mi-a lăsat un cadou frumos și pentru micuța mea pietenă, Alexandra, ieri, împreună cu mami și cu verișoarele mele din Austria am fost în vizită la ea…

     Și ce mare bucurie i-am făcut Alexandrei!... Ne-am jucat împreună, am confecționat ornamente, am construit puzzle, ne-am jucat cu balonul, i-am citit o carte în care ea, Alexandra, era personajul principal al poveștii...

     

     Mi-a plăcut mult să îmi petrec timpul cu ea…

     Alexandra este acasă doar pentru câteva zile de pauză între tratamente… Din cauza citostaticelor are gurița plină de afte care o dor foarte tare și nu poate nici să mănânce, nici să bea nimic...

     M-am bucurat mult că am reușit să-i aduc zâmbetul pe chipul crispat de suferință… Chiar dacă doar pentru scurt timp…

     M-am întors acasă împlinită sufletește…

     Astăzi voi merge din nou la ea… Sper din tot sufletul să se simtă bine și să petrecem un timp frumos împreună…

     O iubesc mult pe Alexandra și îmi doresc din suflet să se facă sănătoasă curând…

De Crăciun...

Întrupare

Zaharia Stancu

Din slava Ta cerească Te coboară,
Spre Bethleemul sufletului meu
Și-n staulul smereniei, Fecioară,
Intrând, să naști pe unul Dumnezeu.
Să-L înfășori în cântece de slavă,
Ca-n scutece subțiri de bumbăcel;
Și ca-ntr-o iesle plină de otavă,
În pacea Duhului să-L culci pe El.
Pleca-vor magii, soli din altă zare,
Călăuziți de focul alb de stea,
S-aducă nou prinos de închinare,
La staulul smereniei, Doamna mea.
Ci eu voi pune-n mana lor bătrână
Tot aurul cuvântului isteț;
Voi făuri din versul meu, Stăpână,
În jarul gândului comori de preț.
Căldura rugăciunilor de seară
Va-nfierbânta cădelnițele reci:
Tămâia magilor va arde iară,
Cu fum de proslăvire până-n veci.
Și ca să fie plină dăruirea,
Voi presăra în visteria lor,
Cu boabele de smirnă grea, iubirea,
Cea fără de prihană și cu dor.
Știu că nu-s vrednică, Fecioară,
Să-ți fiu în noapte acoperământ;
Ci-n mila Ta din ceruri Te coboară,
Să naști în duhul meu pe unul Sfânt.

Las la portița inimii dumneavoastră și un colind sfânt...

VĂ DORESC TUTUROR UN CRĂCIUN BINECUVÂNTAT!

Poveste parfumată - Sărbători înstelate

                 Ador mirosul iernii, miros de zăpadă… Din păcate, anul acesta iarna se lasă încă așteptată…

          Ca în fiecare an, aștept cu emoție și nerăbdare Crăciunul… E Sărbătoarea sufletului meu, suflet dalb de copil ce așteaptă an de an ca îngerii să-l colinde… Așteaptă Steaua să răsară spre a-i călăuzi drumul precum odinioară magilor…

          Bradul cel verde mirosind a munte așteaptă să fie împodobit cu lumini, beteală și globuri…. Îmi voi înmiresma și sufletul  cu iertare, iubire, speranță… Apoi, mă voi închina cu sfială în fața ieslei sfinte precum păstorii…

         Mireasma divină îmi va învălui ființa… Iar eu voi fi iesle… ieslea Lui…

Au mai scris pe aceeași temă:

- doamna Mirela 

- Max Peter 

- Lolita 
- Rokssana 
- Luna pătrată 

Miercurea fără cuvinte (13)

        După spectacolul  Cântec din inimă pentru Alexandra,

am încercat să convingem participanții 

să cumpere felicitări și ornamente de Crăciun 

pentru a strânge bani 

pentru micuța mea prietenă,  

Alexandra Groza.

Postare înscrisă la Miercurea fără cuvinte, la doamna Carmen.

TUTUROR, O ZI DE MIERCURI FRUMOASĂ!...

Să ningă!...

      După ploaia de care am avut parte de Crăciun, astăzi a nins puțin... Ce mult m-am bucurat! Parcă sărbătoarea are mai mult farmec când în jur e alb și liniște...
      De-abia aștept să-mi construiesc primul meu om de zăpadă care să-mi vegheze liniștea grădinii mele... Să mă joc prin zăpadă...
      Și poate că voi avea șansa să merg vreo două zile din scurta mea vacanță la munte, la schi...
      De-abia aștept să scrutez înălțimile muntelui, să admir natura înțepenită în alb și să strig cât mă țin plămânii: PÂRTIEEE!

Colind...

Cu mult drag, pentru voi, dragii mei prieteni, un colind frumos...

Crăciun fericit!

      E Crăciun... e sărbătoarea sufletului meu.... S-a născut Pruncul cel Sfânt... Și în ieslea inimii mele S-a născut și sunt fericită...
Vă doresc tuturor, dragi prieteni, un Crăciun fericit! Să încercăm să fim mai buni în fiecare zi... Niciodată nu am înțeles de ce doar în preajma Crăciunului se vorbește despre a fi mai buni, mai darnici... Așa ar trebui să fim în fiecare zi... Numai așa vom putea simți cu adevărat magia Crăciunului...