Sufletul meu și-a deschis astăzi fereastra privind spre orizontul nemărginit al copilăriei. Soarele îl va încălzi și-l va dezmierda tandru cu razele-i călduțe... Lumina îl va călăuzi în drumu-i spre Lumină, iar căldura îl va ajuta să crească… Va trebui curând să învețe să zboare… Are însă nevoie de aripi ocrotitoare și pline de iubire…
Are nevoie de prieteni adevărați, prieteni de suflet… Îmi păstrez acolo comorile mele cele mai de preț. Și-i port de grijă, îl hrănesc cu emoțiile fiecărei clipe din viața mea...
Parfum de inocență și copilărie se revarsă acum din sufletul meu…
Dăruiți-mi și voi, oameni mari,
din noblețea sufletului vostru, miresme alese!
Au mai scris pe această temă: