"Un om
fusese-o frunză şi numai om cu om
Au izbutit să crească şi să se facă pom.
Că moare frunza-n ramuri, puiandră şi uşure,
Copacul vieţuieşte şi s-a-nmulţit pădure.
Tu-ţi răsplăteşti ursita de grabnică pieire,
Făcându-te, din omul prigoanei, omenire."
Au izbutit să crească şi să se facă pom.
Că moare frunza-n ramuri, puiandră şi uşure,
Copacul vieţuieşte şi s-a-nmulţit pădure.
Tu-ţi răsplăteşti ursita de grabnică pieire,
Făcându-te, din omul prigoanei, omenire."
Om cu om - Tudor Arghezi
8 gânduri...:
Buna Sara,am trecut sa te salut! Si mie imi plac enorm versurile lui Tudor Arghezi.
sa te bucuri de fosnetul frunzelor, de luciul castanelor, de razele sfioase ale soarelui de de fiecare picur de ploaie! sa ai o toamna minunata!
Foarte frumos! :
Zi buna!
Buna Sara. Frumoase lumina si culorile surprinse!
Sa ai o toamna frumoasa !
Ce versuri frumoase! Ce ganduri minunate!
Iti doresc o saptamana frumoasa, draga Sara! Un salut si un pupic de la micuta mea Sara, care iti multumeste pentru urarile tale!
Buna Sara, ma bucuru ca iti plac asemenea versuri, creezi poezi, daca nu eu zic ca ar trebui sa incerci cel putin.
Sper ca esti sanatoasa, draga Sara.
Vă mulțumesc pentru vizită și pentru cuvintele frumoase!
Frunze de toamnă suntem toți... :(
Trimiteți un comentariu
Gânduri bune dacă aveți pentru mine...
Vă mulțumesc!