duminică, 28 octombrie 2012

Parfum de nor călător...


 
"Eu cred că norii povestesc
În fiecare ţară altfel,
Poate că sunt ţinuturi unde
Se văd pe ceruri epopei...

Cum am putea să ne dorim
Un cer senin şi-o boltă goală,
Când norii spun poveşti prin care
Suntem salvaţi în veşnicii?"
 
Ana Blandiana


" Făşii cernite de văzduh, o, Nori,
Necontenit călătoriţi în zare,
În schimbătoarea voastră-nfiripare
Voi rămâneţi aceiaşi călători.

În tot vă regăsesc, năluci fugare,
Şi peste noi tronaţi biruitori,
Voi sunteţi suflete de luptători
Şi-a dorului eternă întrupare.

...Şi de cădeţi cu rodul unei ploi
Sau cu-a zăpezii albă risipire,
Sunteţi avântul către forme noi.

Spre voi se-nalţă-ntreaga-ne iubire,
Căci în a voastră fugă şi-nnoire
O, Norilor, ne recunoaştem noi.
"
Tudor Vianu

 Privești cum zboară norii…

"Priveşti cum zboară ca nişte continente
Desprinse dintr-o veche planetă istovită.
E-o vreme pentru visuri potrivită.
Cu seri adânci şi vânturi indolente.

Un singur gând ca o mireasmă tare:
Să te desprinzi din tine şi să zbori
Asemeni continentelor de nori
Pe-valuri de văzduhuri viitoare;

 Şi-ntr-un tărâm de neştiut azur,
În care nici o amintire nu vibrează,
S-ajungi în calea ta văzduhul pur:
Miraculoasă, veşnică amiază…"

  Alexandru Philippide

       Iubesc norii... 
Iubesc norii albi, norii pufoși, norii gri sau negri, 
deși mă înfioară când îi privesc... 
       Iubesc norii pentru că știu că dincolo de ei, 
este Cineva care mă iubește... 
          Dintotdeauna mi-a plăcut să privesc norii 
și să încerc să deslușesc mesajele ascunse 
în formele lor frumos conturate sau deseori ciudate... 
Iubesc norii jucăuși de primăvară
norii de vară aducători de ploaie binefăcătoare, 
norii plini de picurii toamnei ruginii,
 norii de iarnă ce picură sclipiri de fulgi...
IUBESC NORII ANOTIMPURILOR MELE DE COPIL...

Postare înscrisă în cadrul Clubului Poveștii Parfumate,
 inițiat de doamna Mirela.
Tema de astăzi a Poveștii parfumate a fost aleasă de doamna Carmen.
Alte parfumuri de nori călători:
1.
2.
3.
4.
5.
6.













vineri, 5 octombrie 2012

Dor...

5 octombrie 2012…
a plecat spre Ceruri…
Mi-e tare dor de ea!... 
Știu însă că ei îi este bine acolo, sus…
Mulțumesc doamnei Elia David pentru poezia 
ce mi-a trimis-o ca încurajare la aflarea veștii 
că Alexandra a plecat spre o altă lume… 
mai bună și mai frumoasă…


Unde pleacă oamenii pentru totdeauna?
Elia David

Unii oameni pleacă acolo unde au visat
să ajungă

Unde nici o zi nu este prea scurtă
şi nici o noapte prea lungă
unde trăieşte Dragostea, în Lumina ei
orbitoare,
mai multă decât aceea adunată din cioburile
de stele, ori revărsată din cupa
cu soare.

Da, unii oameni pleacă acolo unde
au dorit să se ştie:
fiecare clipă a eternităţii lor
e plină de Frumuseţe şi Bucurie,
mai ales că şi Adevărul, iar asta nu ţine
de vreun noroc,
trăieşte, de o veşnicie bună,
în infinitul aceluiaşi loc.

Oamenii rămaşi în urmă, trebuie să o spun,
se întristează puţin,
întrucât acele suflete care pleacă
niciodată nu mai revin -
dar nu pentru că inima lor nu ar dori să mai bată
în ritmul inimilor iubite, atât de mult,
altădată,

Ci pentru că adânca, fericita, deplina lor întâlnire
se petrece, asemeni seminţelor
îngropate în pământ,

în anotimpul… de înflorire.


Vei rămâne mereu în amintirea mea, draga mea prietenă!

 
Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...