Săptămâna aceasta am fost copleșită de amintiri triste, postările mele fiind la fel de triste… Nu am putut trece însă cu vederea ceea ce s-a întâmplat acum un an în micuțul nostru orășel, în acel iunie 2010… Am întâlnit atunci foarte mulți copii ce au rămas fără case: Ioana, Laura, Rita, Liviu, Sebi, Florentina, Alexandru, Roxana, Georgiana, Ana Maria, Alberto, Diana, Cati, Marian, Costel, Iulian, Cosmin, Denisa, Alexandra, Andreea, Andrei, Irina, Patricia, Bianca, Emi, Denis, Valentin, Ana, Mihaela și mulți, mulți alții…
Știu că destinul multora dintre ei s-a schimbat de atunci… Unii dintre ei nici acum nu au casă… Cu unii mă întâlnesc la Centrul de zi de la fundația pe care o conduce mama… Nu îi pot privi în ochi, nu le pot citi tristețea… SPER însă că într-o zi va fi SOARE, ZÂMBET și CULOARE și în viața lor!... MERITĂ!...
