Mai multe despre MIERCUREA FĂRĂ CUVINTE,
puteți afla de la doamna Carmen.
VĂ DORESC TUTUROR O SEARĂ PLINĂ DE... COPILĂRIE!
miercuri, 28 noiembrie 2012
duminică, 11 noiembrie 2012
Parfum de noiembrie - Poveste parfumată
"Noiembrie îi găsi pe toţi obosiţi de aşteptare
şi doritori de un
fapt nou..."
Mihail Sebastian
Nu mă fascinează, în general, luna noiembrie,
deși în acest an chiar a fost destul de generoasă cu noi... :)
Natura pare îngenuncheată în fața Timpului...
Totuși, nu fără speranță...
Mai există speranța primăverii...
Natura pare îngenuncheată în fața Timpului...
Totuși, nu fără speranță...
Mai există speranța primăverii...
Noiembrie nu e nici prea cald, nici prea frig,
nici prea luminos, nici prea cețos,
nici prea frumos, nici prea ploios...
E luna în care culorile dispar încetișor, pe rând...
E luna așteptărilor...
E luna în care aștept să vină iarna, Crăciunul...
E luna în care aștept să vină iarna, Crăciunul...
Aștept la hotarul dintre toamnă și iarnă...
"Nici
umbră, nici strălucire, nici fluturi, nici albine ,
Nici fructe , nici flori , nici frunze și nici păsări... Noiembrie !"
Thomas Hood
Sursă foto - Facebook
Nici fructe , nici flori , nici frunze și nici păsări... Noiembrie !"
Thomas Hood
"Noiembrie murind, ce face
Cu zvăpăierea primăverii,
Cu fulgul ce sub talpă zace,
Cu zămisliri ce-s ale verii,
Cu nalba năzuind prea sus
Când cenuşiu pe roş s-a pus
Şi când se frânge dintr-o dată?
Cu trandafiri târzii, ce-i vezi
Că-s plini de timpurii zăpezi?"
Cu zvăpăierea primăverii,
Cu fulgul ce sub talpă zace,
Cu zămisliri ce-s ale verii,
Cu nalba năzuind prea sus
Când cenuşiu pe roş s-a pus
Şi când se frânge dintr-o dată?
Cu trandafiri târzii, ce-i vezi
Că-s plini de timpurii zăpezi?"
T.S. Elliot
JALE LA ÎNCEPUT DE NOIEMBRIE
Ascultă pe drumuri
de cer, pe înalte,
cohorte de păsări
sălbatice-n noapte.
Ce-ţi lasă în urmă?
Ce-ţi lasă în faţă?
Tomnatic imperiu,
izvoare ce-ngheaţă.
Curând căpriorul
la ochiul de apă
închis - cu copita
zadarnic mai sapă.
Şi încă vedea-vei
ce jaf în lumină
va fi, şi ce jalnic
verdict în grădină.
Atât îţi rămâne:
pământ în tenebre
şi inima arsă
de grijă şi febre.
Din cântec, din caldul,
nimic nu mai este,
ah, nici în viaţă,
şi nici în poveste.
Ia seama că mâine
cocorii în seară
vor duce şi luna,
furând-o din ţară.
de cer, pe înalte,
cohorte de păsări
sălbatice-n noapte.
Ce-ţi lasă în urmă?
Ce-ţi lasă în faţă?
Tomnatic imperiu,
izvoare ce-ngheaţă.
Curând căpriorul
la ochiul de apă
închis - cu copita
zadarnic mai sapă.
Şi încă vedea-vei
ce jaf în lumină
va fi, şi ce jalnic
verdict în grădină.
Atât îţi rămâne:
pământ în tenebre
şi inima arsă
de grijă şi febre.
Din cântec, din caldul,
nimic nu mai este,
ah, nici în viaţă,
şi nici în poveste.
Ia seama că mâine
cocorii în seară
vor duce şi luna,
furând-o din ţară.
Lucian Blaga
VĂ DORESC TUTUROR UN NOIEMBRIE FERICIT!
Postare înscrisă în cadrul Clubului Poveștilor Parfumate,
pe blogul doamnei Mirela
unde puteți găsi și alte miresme de noiembrie.
miercuri, 7 noiembrie 2012
Miercurea fără cuvinte - 32
"Cad frunzele...
Dar este Unul care ține-n mână
căderea asta, nesfârșit de blând..."
Rainer Maria Rilke
Postare înscrisă la rubrica Miercurea fără cuvinte
pe blogul doamnei Carmen.
VĂ DORESC O ZI FRUMOASĂ
CU TOAMNA LA BRAȚ!
duminică, 4 noiembrie 2012
Mireasma pâinii - Poveste parfumată
"Pâinea noastră cea de toate zilele,
dă-ne-o nouă astăzi..."
Graiul pâinii
Poveste-ntunecată-a pâinii,
Nu-i strună să te ştie plânge,
Căci de durerea ta străveche
În suflet cântecul se frânge.
Când de strigarea strunei mele
Aş vrea plânsoarea ta s-o ferec,
Se sfarmă coardele strivite
De-atâta jale şi-ntunerec.
Din umbra nopţii care-ngroapă
Al vostru neam din vremi bătrâne,
Vă desluşiţi în negre rânduri,
Voi, dătătorilor de pâine.
Cinstite mâini, de soare arse
Şi înăsprite de sudoare:
Din truda săptămânii voastre
Trăieşte-a lumii sărbătoare.
Eu vă-ntâlnesc în drumul minţii
Şi-n calea visurilor mele,
Căci nu vor ochii să mă mintă,
Nu vrea urechea să mă-nşele.
Simt câte doruri nenţelese
Şi gemăte nepricepute
Acopere cu voi alături
Cenuşa veacurilor mute.
Aţi împletit atâta jale
În doina voastră care plânge,
Doar holdele cu spice grele
Răsar din lacrămi şi din sânge.
Dureri aţi zăvorât sub glie,
Şi patimi nemblânzite încă,
Eu le-nţeleg şi mă-nfioară
Cum fierb în matca lor adâncă.
Mustrarea mintea mea o sapă
Şi groaza sufletu-mi apasă,
Căci umbra voastră-ndurerată
Pe veci îmi străjuie la masă.
Simt duhul răzvrătirii negre,
Înfricoşata zi de mâine
Cum şi-au dospit amărăciunea
În bucătura mea de pâine.
Poveste-ntunecată-a pâinii,
Nu-i strună să te ştie plânge,
Căci de durerea ta străveche
În suflet cântecul se frânge.
Când de strigarea strunei mele
Aş vrea plânsoarea ta s-o ferec,
Se sfarmă coardele strivite
De-atâta jale şi-ntunerec.
Din umbra nopţii care-ngroapă
Al vostru neam din vremi bătrâne,
Vă desluşiţi în negre rânduri,
Voi, dătătorilor de pâine.
Cinstite mâini, de soare arse
Şi înăsprite de sudoare:
Din truda săptămânii voastre
Trăieşte-a lumii sărbătoare.
Eu vă-ntâlnesc în drumul minţii
Şi-n calea visurilor mele,
Căci nu vor ochii să mă mintă,
Nu vrea urechea să mă-nşele.
Simt câte doruri nenţelese
Şi gemăte nepricepute
Acopere cu voi alături
Cenuşa veacurilor mute.
Aţi împletit atâta jale
În doina voastră care plânge,
Doar holdele cu spice grele
Răsar din lacrămi şi din sânge.
Dureri aţi zăvorât sub glie,
Şi patimi nemblânzite încă,
Eu le-nţeleg şi mă-nfioară
Cum fierb în matca lor adâncă.
Mustrarea mintea mea o sapă
Şi groaza sufletu-mi apasă,
Căci umbra voastră-ndurerată
Pe veci îmi străjuie la masă.
Simt duhul răzvrătirii negre,
Înfricoşata zi de mâine
Cum şi-au dospit amărăciunea
În bucătura mea de pâine.
Octavian Goga
Ador mireasma pâinii proaspăt scoase din cuptor...
Când mama coace pâine, nici măcar nu am răbdare
să aștept să se răcorească puțin...
Îmi place să "ronțăi" cu poftă un colț de pâine proaspătă
și să-i savurez gustul...
Dacă și sufletul nostru ar purta mireasma pâinii calde,
am răspândi o mireasmă atât de plăcută și ademenitoare
pentru cei din jurul nostru...
Pâinea
"Scoate mama pâinea din cuptor
Şi nouă ni se pare că răsare soarele,
Dintre norii negri şi vineţi ai nopţii.
Ne-nvăluie pe toţi un abur săţios şi uşor,
Ca-n dimineţile cu luciri de aramă şi rouă.
Lucrurile capătă alte contururi.
Fulgere vii joacă pe ele -
Cum zorii, pe bobocii umezi de trandafiri.
Fragede sunt trâmbele aerului, şi subţiri,
Când mama pune pe masă pâinea albă şi nouă.
Ne aşezăm în jurul ei toată,
Părinţi, bunici şi nepoţi,
Păstrând pe buze, nerostite, cuvintele...
La mijloc pâinea: soarele chiar,
În jurul ei - noi; plantele, sfintele."
Şi nouă ni se pare că răsare soarele,
Dintre norii negri şi vineţi ai nopţii.
Ne-nvăluie pe toţi un abur săţios şi uşor,
Ca-n dimineţile cu luciri de aramă şi rouă.
Lucrurile capătă alte contururi.
Fulgere vii joacă pe ele -
Cum zorii, pe bobocii umezi de trandafiri.
Fragede sunt trâmbele aerului, şi subţiri,
Când mama pune pe masă pâinea albă şi nouă.
Ne aşezăm în jurul ei toată,
Părinţi, bunici şi nepoţi,
Păstrând pe buze, nerostite, cuvintele...
La mijloc pâinea: soarele chiar,
În jurul ei - noi; plantele, sfintele."
Petre Ghelmez
Nu pot să nu mă gândesc și la cei cărora le lipsește pâinea de pe masă, la copiii care tânjesc după o bucățică de pâine...
Aș dori să nu sufere nimeni de foame...
Dar sunt atâția copii care trăiesc în lipsuri și sărăcie... :(
Am învățat să nu fac risipă, ci mai degrabă
să împart, cu bucurie, celor ce nu au...
Pâinea
"Să nu arunci, copile,
Pâinica jos nicicând
Că undeva, departe,
Plânge-un copil flămând.
Pâinica jos nicicând
Că undeva, departe,
Plânge-un copil flămând.
Şi cată-un colţ de pâine
Prin urne-nfrigurat,
Şi dacă nu-l găseşte
Adoarme-nlăcrimat.
Prin urne-nfrigurat,
Şi dacă nu-l găseşte
Adoarme-nlăcrimat.
Şi-n somn ce i se-arată,
Tu să-ţi închipui poţi?
Pământul ca o pâine
Ce-ajunge pentru toţi!"
Tu să-ţi închipui poţi?
Pământul ca o pâine
Ce-ajunge pentru toţi!"
Leonida Lari
Postarea a fost înscrisă pe blogul doamnei Mirela Pete ,
în cadrul Clubului Poveștii Parfumate.
Au mai scris despre miresmele pâinii:
Au mai scris despre miresmele pâinii:
1.
|
2.
|
3.
|
|||
4.
|
5.
|
6.
|
VĂ DORESC TUTUROR O DUMINICĂ
PLINĂ DE ZÂMBETELE TOAMNEI!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
